Clădirilor moderne ce răsar în România de azi li se adaugă şi lucrări a căror frumuseţe poate să fie mai puţin vizibilă, dar care au farmecul "lucrului util şi bine făcut". Printre proiectele de acest tip realizate de PB se număra bulevarde mari, artere de penetraţie, toate pasajele din Bucureşti, dar şi dotarea lor cu reţele de utilităţi.
-
în desfăşurare
-
1982-1988
-
în desfăşurare
-
1982
-
2001
-
1980-1982
-
1986-1987
-
1976-1978
-
1985
-
Pasaj rutier denivelat superior Basarab
detalii proiect
Data elaborării proiectului: 2001
Pasajul Basarab va realiza legătura rutieră şi de tramvai dintre B-dul N. Titulescu - şos. Orhideelor - Podul Grozăveşti – B-dul V. Milea (pentru circulaţia tramvaielor) şi respectiv şos. Grozăveşti, întregindu-se astfel inelul principal de circulaţie al oraşului în partea de nord-vest.
Pasajul pleacă printr-o rampă de acces din Bd. N. Titulescu din apropierea intersecţiei cu Str. Cuza, supratraversează apoi pachetul de căi ferate, Bd. Dinicu Golescu, înscriindu-se suprateran pe şos. Orhideelor, supratraversează şi intersecţia Plevnei - Orhideelor – Giuleşti şi Podul Grozăveşti existent, revenind la sol pe şos. Grozăveşti.
Elaborarea proiectului presupune o multitudine de lucrări edilitare de reorientare a reţelelor de utilităţi publice majore ale oraşului, proiectarea acestora coroborată cu sistematizarea verticală, cu lucrările de circulaţie – semaforizări şi cu lucrările de drumuri, constituind numai o parte din proiectul complex condus de PB.
-
Pasajul rutier Piaţa Unirii
detalii proiect
Perioada 1986-1987
Pasajul rutier Piaţa Unirii a reprezentat o lucrare complexă, cu proiectare multidisciplinară, lucrare al cărei proiectant general este Proiect Bucureşti. Lungimea acoperită a pasajului este de 540 m, rampele de acces totalizând o lungime de 360 m.
Profilul transversal al pasajului cuprinde zonele carosabile ce asigură circulaţia pe 2 benzi pe sens. Lăţimea construită totală este de 21,50 m, în aceasta fiind cuprinse şi canalele de ventilaţii.
Puncte de reală provocare inginerească au fost supratraversarea Dâmboviţei sistematizate, găsirea soluţiilor inginereşti pentru centralele de ventilaţii şi crearea spaţiilor necesare dispeceratului şi staţiilor de pompare ale sistemului de canalizare, precum şi reorientarea reţelelor de utilităţi publice pe lungimea dintre piaţa Universităţii şi Bulevardul Mărăşeşti.